Fiecare detine puterea de a alege. Unii aleg moartea, altii aleg viata, unii aleg tenebrele, altii aleg cerurile, unii aleg haosul, altii aleg ordinea... tu ce ai ales?
...toate trec...
Fiecare om contine o lume. Sfarsitul lumii va veni pentru fiecare in parte. In clipa asta multi sunt cei care petrec sfarsitul lumii...
Sfarsitul iluziei fiecaruia este exact trezirea din iluzie, ori intrarea intr-o alta iluzie.
Am invatat ca schimbarea vine intodeauna din interior...autoobservarea este cheia tuturor schimbarilor.
De ce traiesti?
Traiesc pentru a dezlega enigma numita viata.
...sunt precum o lumanare aprinsa...
Fiecare traieste in lumea pe care si-o doreste. Fiecare isi are propria lume.
Ncicand iubirea nu poate rasari din mintea practica...
Intimul intreaba sufletul inca o data: cat timp o sa mai pui mare pret pe materie?!
E minunat sa-ti poti construi constient circumstantele cele mai favorabile.
Care este Adevarul? La aceasta intrebare nu se poate raspunde decat prin Tacere. Asta-i raspunsul, Tacerea. Cand vei invata sa intelegi Tacerea, vei afla Adevarul.
Imi vine asa, un gand scurt: "Cand vei invata sa intelegi Tacerea"... nu vei mai trai "pentru a dezlega enigma numita viata"... ci pur si simplu vei FI "enigma numita viata" bucurandu-te de asta fara a mai opune rezistenta :P:))
RăspundețiȘtergere... inca nu stiu cum e mai bine, sa dezlegam enigma vietii sau sa o traim, sa o savuram... sa fim... pur si simplu... :)... nu stiu daca e ceva de dezlegat... sau poate ca dezlegarea misterului consta tocmai in trairea deplina a enigmei
Scuze... ma apuca :)... cred ca de la parul cret mi se trage :)
alegoria alegerii...
RăspundețiȘtergerenu există sfărşit, doar întrebările noastre fără sfărşit despre începutul cercului.
tăcerea e minunată într-adevăr pentru că reflectă esenţa vidului, care, conceptula se apropie cel mai tare de ceea ce mintea conştientă poate construi ca şi Dumnezeire. în tăcere se poate reflecta orice şi de aceea tăcerea lasă altele să se arate. se poate simţi creşterea rădăcinii sau lina mişcare a aerului sub bătăile inimii timpului.
nu trebuie să ştim, trebuie să simţim, să eliberăm lumea de conştienţa stearpă a minţii libere de suflet. şi atunci tăcerea va întrupa ecoul spiritului şi va deveni aproape OM.
:) Tare frumos ai explicat, Flipi!
RăspundețiȘtergereAi spus ceea ce eu simteam.. de aceea am pastrat tacerea.
@};-
ce imagine frumoasa
RăspundețiȘtergereBuddha la fel ca Isus, in momentul in care au fost intrebati despre esenta adevarului, au preferat sa pastreze tacerea. Adevarul nu poate fi transpus in cuvinte. Adevarul nu poate fi gandit. El este pur si simplu trait,simtit,intuit; asa cum afirmau mai sus Biancoluna si Flipi.
RăspundețiȘtergereMadalina, ma bucur nespus pentru ca-ti place. :)
Cum zici tu ''Tacera este raspunsul adevarului'',dar adevarul pentru mine este platonic,este ceia ce caut si nu gasesc,este idealul in ghilimele...Am ajuns la concluzia ca prea multa tacere ma impedica sa aflu Adevarul,de aceia urasc Tacere!
RăspundețiȘtergereBine ai venit Irina! :)
RăspundețiȘtergereNu e bine sa urasti nimic pe acest pamant. Tot ce este dat sa existe ar fi bine sa fie iubit, deoarece exista o ratiune pentru care exista. Pauza, spre exemplu, este cea care face muzica. Para pauza dintre note, muzica ar fi doar un continiuu taraboi.
Te imbratisez cu pace! :)
Nu mai urasc Tacerea . Ea e spatiul in care nu reusesc sa pasesc nicodata,mereu alunec si cad inainte de ajunge acolo.Ura e doar o impresie trecatoare,la fel ca si alte sentimente.
RăspundețiȘtergereE tare greu sa pastram tacerea. Cand am ajuns insa sa o regasim, gustul ei dainuie etern in constiinta noastra...
RăspundețiȘtergere