Se afișează postările cu eticheta omul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta omul. Afișați toate postările

sâmbătă, 14 mai 2011

Omul








Exista un proverb chinezesc care spune ca oamenii se nasc infiniti, dar foarte putini dintre ei mor la fel. Marea majoritate mor intr-o stare de limitare. Si totusi, cand s-au nascut erau intr-o stare de existenta pura. In schimb cand mor nu sunt decat, ingineri, doctori,  politicieni, etc.. Oamenii se nasc cu o infinitate de posibilitati, au deschise o infinitate de alternative, ar fi putut deveni orice. Din pacate omul isi alege constient sau inconstient ce vrea sa devina, profesor de matematica de exemplu, un expert sau un specialist. Existenta lui nu a ramas deschisa, a devenit din ce in ce mai limitata, mai rigida. Omul a ajuns precum un tunel care devine din ce in ce mai ingust pe masura ce te adancesti in el. Cand s-a nascut, era precum cerul deschis; in scurt timp a intrat insa in tunel si nu a mai iesit niciodata din el. Tunelul poate fi numit si egoul care se identifica cu functia sa.
  Este o insulta sa crezi despre un om ca este un simplu functionar. Este degradant sa crezi despre tine una ca asta! Omul este un zeu. Orice statut inferior celui de zeu, este o mojicie pentru el. Cand spun ca omul este un zeu, ma refer la faptul ca posibilitatile lui sunt infinite, ca potentialul sau este nelimitat. Nimeni nu incearca sa-si realizeze acest potential tocmai pentru ca este infinit, nelimitat, precum universul. Nici o eternitate nu i-ar fi de ajuns pentru a-si epuiza complet potentialul. Asta inseama ca omul este un zeu: potentialul sau este nelimitat.