E complicat...eu nu mai plec de aici pana nu-mi invat rolul. Am plecat deja de prea multe ori fara a invata nimic....
Cica Buddha, intr-una dintre multele sale reincarnari, dinainte de a deveni iluminat, vazand in jungla prin care umbla o leoaica infometata care avea puisori, si-a oferit spontan propriul trup drept hrana leoaicei si puilor ei.
Multa vreme am ironizat in stanga si-n dreapta. Am ironizat si pe Dumnezeu si pe Diavol. Tarziu mi-am dat seama ca de fapt ma ironizam pe mine si-mi varsam cu nerusinare frustrarile pe cei din jur. Bineinteles cei din jur nu aveau nici o vina. Ego-ul meu se credea chiar Dumnezeu la un moment dat. Altadata era insusi Diavolul. Ce mai, ego-ul meu era cel mai tare din parcare, dar si suferinta pe masura.
Cand ignori ceva, asta nu inseamna ca nu exista.... Totul exista. Daca nu ar fi fost nu s-ar fi povestit. Tot ce nascoceste mintea omeneasca, deja exista in planul mental, reflectandu-se in realitatea materiala imediata.
Cititorule, vezi aparentele din spatele aparentelor?
Narcis nu a mai plecat din fata lacului. S-a indragosttit de o iluzie. De o simpla reflexie. Daca te privesti pe tine reflectat in oglinda lacului si te identifici, esti pierdut. Tu nu esti imaginea reflectata, nici oglinda lacului, nici lacul. Tu esti cel care priveste lacul in ansamblu, ci nu trista reflexie. Tu esti toata acea situatie.
De ce singuri oameni care gasesc ceea ce cauta in viata, sunt cei care cauta greseli?
Cu mintea niciodata nu vom gasi adevarul. A rationaliza despre adevar, este pierdere de timp si spatiu. Daca timpul nu exista, tot ce exista este doar un cerc in care ne vom invarti etern.
Daca constiinta ta este cat un bob de mazare, adevarul detinut de tine, exact atat va fi. In schimb, daca constiinta ta este cat un munte, de acolo din varf, vei avea alta perspectiva. Dar pentru a urca, este necesar sa privesti vertical, ci nu orizontal.
Rasaritul iti este mai aproape decat apusul?