duminică, 26 iunie 2011

Vertical vs Orizontal





Iubirea este ceea ce tine in viata universul. 

...

 Nu poti descoperi un vis daca nu constientizezi ca tu esti visatorul. Dar pentru a face asta e musai sa visezi. 

...

Ce mai conteaza un strop de otrava intr-o mare de otrava?..

...

Materia este formata de minte si mintea la randul ei este sustinuta de materie. 

...

Egalitatea este o utopie. Nu suntem egali. Nu am fost niciodata egali in aceasta dimensiune.  In acest univers cunoscut de noi, nu exista egalitate. Un atom se aseamana cu o galaxie dar nu se afla pe aceasi scala de valori.  Fiecare se afla pe un anumit  nivel al unei scale de valori, verticale sau orizontale. Este adevarat ca multi, foarte multi dintre noi,  mergem pe scala orizontala, mecanicista, lipsita de revolutie ori evolutie. Pe scala verticala se regasesc geniile acestei lumi, revolutionarii, evolutionistii. Sunt cei care au tras dupa ei multimea de suflete complacute in orizontal. Sunt cei care au contribuit la ridicarea nivelului de constiinta al acestei lumi. 

...

Si ce ar insemna ca o celula, neuron sau o sinapsa sa-si doreasca sau sa ceara puteri divine pentru a-si creea propriul univers? Nu s-ar duce pe apa sambetei toata masinaria numita om? Totul are un rol bine definit in toata aceasta creatie. Celula, neuronul si sinapsa trebuie sa-si realizeze rolul pentru care au fost proiectate, adica sa contribuie pentru pastrarea in viata a acelui Tot din care face parte.

...

De unde venim? Sunt pareri si pareri...

Partea proasta in toate aceste pareri subiective, consta tocmai in fapul ca lipseste cu desavarsire principiul obiectiv. Omul tinde sa creada ca a descoperit adevarul nivelului sau de constiinta. Este  necesar sa fie constient ca deasupra lui sunt constiinte cu mult mai rafinate. Fiecare om ajuns la un anumit nivel de constiinta nu va reusi sa vada deasupra lui, in schimb poate vedea ce este sub el. A incerca sa aflam raspunsul la intrebarea "de unde venim?' este o pura utopie. Chiar daca afli raspunsul la aceasta intrebare astazi, maine daca nivelul constiintei tale creste, adevarul aflat ieri se va schimba devenind un adevar cu mult mai complex. 



De exemplu, prin ce am scris mai sus, ceva din mine mi-a activat centrul intelectual si pe cel motor, pentru a posta o parere subiectiva la nivelul meu de intelegere. Ceva m-a folosit drept instrument. Din pacate in situatia actuala,  constiinta mea actuala imi dicteaza sa spun ca omenirea nu detine o individualitate si un adevar obiectiv si absolut. Omul este condus in fiecare clipa de vampiri energetici bazati pe principiul placere-durere, bun-rau, atractie-repulsie, etc. Acesti vampiri storc de la umanoid, timp, energie, vitalitate, dezorientandu-l si zapacindu-l uneori iremediabil. Daca am fi toti la acelasi nivel de constiinta, evolutia nu s-ar mai putea aplica. Tocmai de aceea, acest univers a fost construit din etape si scari de valori. 

....

 Nu este nebun nebunul ci nebun este cel care se identifica cu  nebunia nebunului!

...

Ceea ce spui vorbeste despre tine mai ales cind vorbesti despre altii...









22 de comentarii:

  1. Aceasta dimensiune le contine pe toate celelalte, la fel cum oricare din ele o contine si pe aceasta.

    As spune mai degraba ca nu suntem egali la acest nivel de constiinta, eminamente materiala.
    Acela care poate intrezari dincolo de invelisul material, va vedea tiparul energetic dupa care toti suntem alcatuiti.
    In fata vietii, toti avem drepturi egale - unii le folosesc, altii le cedeaza iar altii nici macar nu au cunostinta de ele..
    In acest context, egalitate nu-i sinonim cu uniformitate.

    Tu vezi o mare de otrava.. eu vad o mare binecuvantare.. Daca un geniu universal a facut ca niste fiinte sa locuiasca in conditii de viata perfecte pe un glob ce se plimba prin spatiu, atunci cel mai jos dintre planuri, cel fizic, fiind intr-atat de perfect, cum am putea oare considera celelalte dimensiuni si universuri?

    Opinia mea subiectiva este ca suntem copiii rasfatati ai universului. Si in loc sa ne bucuram de binecuvantarea asta, ne cramponam si ne stresam de si din motive mai mult decat puerile.

    @};-

    RăspundețiȘtergere
  2. frumoasă suprapuenre, la sincron cu postul pe care l-am citit înaintea acestuia...

    a cerceta însemnă să îţi impui cumva intenţia şi voinţa asupra obiectului fenomenului observat. şi particula ceea esenţială care duce fenomenul din fizic pur în intenţia divină, traducerea cuvântului original înapoi în lumea materială unde noi ne aruncăm antenele celulelor, sinapselor sau neuronilor, e voinţă divină, se suprapune planului intenţiei pe care noi o putem doar întrezări, ca pe o ceaţă cel mult, oricât de sus am fi pe axa verticală.

    ce cred eu (aici deja a intervenit ego-ul :) ) e că noi trebuie să găsim intersecţia axei orizontale cu cea verticală, chiar dacă oscilăm continuu pe cele două axe. numai acolo putem desluşi ceea ce noi, fiecare la nivelul propriei percepţii şi în concordanţă cu nivelul la care vibrăm constant, avem de integrat.
    dacă priveşti mintea aşa e adevărat. dar tocmai perspectivele diferite ne compun bucăţica de adevăr pe care suntem discpuşi să o acceptăm. restul e decelare pentru suflet, pentru spirit, pentru conştiinţa universului şamd...

    ce te activează te şi defineşte în acelaşi timp la nivel de percepţie primară. dar ca toate celelalte e numai parte din imagine. ce e important, în momentele acelea când simţi că te activează ceva să fii şi tu acolo şi inconştient şi sentimental şi cognitiv şi ai să poţi să vezi puţin din spaţiul conţinut între rânduri.

    poate că mai important decât ceea ce e fiecare e ce suntem cu toţii şi cum ne împletim în crucile algoritmilor divini. iubirea care ne defineşte, simplitatea din spatele tuturor complexităţilor pe care nici mintea, nici măcar sufletul nu le poate exprima decâr rătăcind printre cuvinte.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu mai ştiu unde am citit ceva de genul: nebunii sunt cei care au dus lumea înainte. Nu cei cuminţi, cei care cred că numai anumite lucruri se pot face, spune, şi cunoaşte. Eu am avut, dintotdeauna, o simpatie pentru nebuni:) (unii ar putea spune că prin înrudire:)))

    Da, nu putem afla cu adevărat "de unde venim", în sens absolut, dar putem afla bucăţi din ce în ce mai mari din întreg, pe măsura evoluţiei noastre. Iar faptul că mâine percepţia ni se va schimba nu trebuie să fie un îndemn pentru nemişcare, ci dimpotrivă! Anticii credeau că soarele se învârte în jurul pământului, dar nu s-au oprit acolo:)

    Egalitatea? Desigur, este o utopie, dar există, în schimb, respectul pentru fiecare valoare în parte. Ceea ce avem noi, nu are vecinul, dar el are, in schimb, altceva demn de pretuit, etc. Cea mai buna ilustrare este, cred, acest spatiu virtual:)

    Ar fi multe de spus pe baza acestui text atat de complet, dar ma opresc aici. Prima fraza este cea mai sugestiva, si seamana putin cu afirmatia unui mistic: "Daca nu ar exista iubire pe pamant, s-ar prabusi cerul."

    RăspundețiȘtergere
  4. "Tu vezi o mare de otrava.. eu vad o mare binecuvantare.."

    Nu vad o mare de otrava. Cand am spus asta m-am identificat cu un suflet care se afla la inceput de drum sau care a cazut destul de jos incat sa se nasca undeva in Africa unde moartea de foame iminenta il asteapta la fiecare inspiratie si expiratie. Un astfel de suflet nu poate spune nimic despre binecuvantare deoarece se afla intr-un fel de iad. De fapt iadul si raiul nu sunt altundeva decat aici pe pamant. Multi traiesc in iad si multi traiesc in rai. Pot spune asta deoarece le-am experimentat pe amandoua. Pentru unii viata este un blestem(iad) sau o binecuvantare(rai). Tu faci parte din a doua categorie denaide. Esti o fericita! In schimb pentru a transcede aceasta dimensiune este necesar sa gusti din amandoua, sa cunosti si iadul, deoarce face parte tot din creatie.

    "ce cred eu (aici deja a intervenit ego-ul :) ) e că noi trebuie să găsim intersecţia axei orizontale cu cea verticală, chiar dacă oscilăm continuu pe cele două axe."

    La fel a procedat si Buddha. A gasit calea de mijloc si s-a iluminat. A parasit acest taram inainte sa moara din punct de vedere fizic. Traia si acolo si aici. Era precum o briza calda de vara care aparea in orice moment si disparea in acelasi mod. Era perfect liber sa vina si sa plece oricand dorea acest lucru...in momentul in care esti deasupra orizontalului si verticalului esti totul, esti creatia si creatorul.

    "Nu mai ştiu unde am citit ceva de genul: nebunii sunt cei care au dus lumea înainte. Nu cei cuminţi, cei care cred că numai anumite lucruri se pot face, spune, şi cunoaşte. Eu am avut, dintotdeauna, o simpatie pentru nebuni:) (unii ar putea spune că prin înrudire:)))"

    Toti suntem nebuni. Fara existenta nebunilor arta nu exista. Fara existenta nebunilor fizica nu exista. Fara existenta nebunilor nu exista stiinta. Evolutia nici atat! Daca toti oamenii erau perfect prinsi in sistem si nu o luau pe de laturi, totul era extrem de plictisitor si uniform. O masinarie oarecare o data proiectata si pusa in functiune este un perpetum mobile. Un ceas fabricat acum o suta de ani va fi acelasi ceas si peste 1000 de ani, nici o schimbare nu se va petrece in structura lui. Aceasta lume fara de nebuni nu evolua tocmai de aceea s-a permis greseala si invatarea din greseala. Cine nu greseste nu invata si cine nu invata nu evolueaza.

    Va multumesc pentru ca-mi sunteti suflete contemporane. Va simt atat de aproape incat parca ne-am cunoaste de o eternitate...:)

    RăspundețiȘtergere
  5. sentimentul e reciproc.
    eu aş mai adăuga două versuri dintr-o melodie de-a lui brandon perry:

    "The stars you see in the night sky
    Have been dead for centuries
    Starlight creates the illusion
    Of life for all these years

    Now I no longer trust these eyes of mine
    The heart must speak to me
    In tongues of forgotten voices
    In ancient harmonies
    So that I can see

    Heavens are merely illusions
    When you build them high in the sky
    And hell is the final solution
    For those who have no faith in this life
    They are blinded by lies

    Here in the garden, fountain of life
    Here in the garden, arcane delights
    Are born from the womb

    Down here the seed will rise
    From dark earth to the light
    To kiss the sun again"

    RăspundețiȘtergere
  6. "Down here the seed will rise
    From dark earth to the light
    To kiss the sun again"


    :)
    Minunat final de melodie.
    Doar reintorcandu-te la soare, imbratisandu-l, sarutandu-l, contopindu-te in totalitate cu el, asta dupa ce ai ai devenit una cu pamantul, vei deveni la randul tau un soare...

    RăspundețiȘtergere
  7. :) Totul tine de alegere, Ramian.
    Eu am inteles ca nu exista victime in acest univers, contrar aparentelor.

    Initial, viziunea mea utopica despre viata si lume nu se plia pe ceea ce primeam efectiv de la viata si lume. Ceea ce m-a demoralizat si dezorientat profund. Astfel, ca a trebuit sa cobor nu doar cu picioarele pe pamant, chiar mai jos de atat, pentru a intelege mai bine functionalitatea lor.
    Si in ciuda incercarilor mele de a descifra acestea, prin mintea analitica, sau prin eforturi spirituale sustinute, se intampla ca numai in momentele de relaxare profunda sa primesc raspunsurile pe care le doream.
    Si ca numai in momentele de durere profunda sa simt alinarea si linistea dupa care tanjeam.

    Astfel, am realizat ca orice rezistenta e contrara naturii lucrurilor, sau firii. Ca orice judecata e falsa, intrucat porneste de la o premisa incompleta, inchipuita, subiectiva.
    Ca inteligenta universala a ordonat perfect totul si nicio vointa nu este niciodata si in niciun fel incalcata.

    Odata cu asta, a urmat o serie de momente revelatorii, de autodescoperire si analiza, ca apoi sa primesc raspunsuri clare, "materiale" - desi nu palpabile, din partea vietii.

    Eu am ales sa vad starea fireasca a lucrurilor, aceea de perfectiune.
    Iar cerul - asa cum spune si melodia de pe blogul meu, este aici! Ieri am avut revelatia exacta a acestei sintagme, in timpul unei plimbari prin parc - atunci cand, printre jeturile de apa care tasneau din fantana arteziana din fata mea, am vazut lumea intr-o cu totul alta lumina: totul era perfect, oameni
    care isi plimbau copii sau cateii, adolescenti care radeau, cupluri care se tineau de mana, batranei care se odihneau, pasarile deasupra noastra, o perdea de copaci si o mare de verdeata pe fundal, iar deasupra, cel mai stralucitor soare si cei mai pufosi nori albi, care traversau cea mai senina cupola celesta...
    In clipele acelea, am realizat profund cat suntem de binecuvantati si cat de perfect este totul ordonat, faptul ca am fost "asezati" intr-un decor splendid pe aceasta planeta protectiva si iubitoare, in care ni s-a permis sa facem si sa fim conform credintelor noastre. Libertate totala, iubire si sustinere divina, frumusete exterioara: oare nu e acesta "Cerul" - pe care il avem in fata noastra, imprejurul nostru, inlauntrul nostru, si il tot cautam si dorim? ... La fel ca si divinul?!

    @};-

    RăspundețiȘtergere
  8. denaide... :)... DA!:)))))

    Ramian... in ce sens nu suntem egali? In asta viata poate ai dreptate... in aparenta nu suntem egali, fiecare are un alt rol, o alta menire, un grad diferit de evolutie, probabil ca nici dincolo de viata actuala nu suntel egali... DAR... ramane totusi ideea ca toti, dar toti, provenim din aceeasi Sursa... undeva, esenta noastra este aceeasi si in esenta, UNA suntem... cred ca nu e bine sa uitam asta... :)
    Suntem parte din aceeasi lumina, din aceeasi constiinta universala... suntem interconectati.
    „Un atom se aseamana cu o galaxie dar nu se afla pe aceasi scala de valori”... un atom nu e o galaxie, intr-adevar, dar contine in el insusi intreaga galaxie... asa cum noi, nu suntem intreg universul, dar in noi exista esenta si amprenta intregului univers... depinde din ce perspectiva privim lucrurile :)

    Zi frumoasa si liniste iti urez :)

    RăspundețiȘtergere
  9. "Totul tine de alegere, Ramian.
    Eu am inteles ca nu exista victime in acest univers, contrar aparentelor."

    :)
    Foarte corect spus. Nu exista victime in acest univers. Fiecare traieste gratie propriilor alegeri si propriilor vointe.

    Ma bucura nespus faptul ca ai reusit sa ajungi la acea sublima pace interioara. Ma bucura nespus faptul ca ai devenit totodata observatorul cat si observatul constient al acestei creeatii perfecte. Ma bucura nespus faptul ca impreuna existam in acest moment din timp, in aceasta superba dimensiune, pentru a ne impartasi unii altora aceste minuni traite si experimentate de fiecare dintre noi...

    @};-

    RăspundețiȘtergere
  10. "Suntem parte din aceeasi lumina, din aceeasi constiinta universala... suntem interconectati."

    Asa este bunule suflet, suntem interconectati si facem parte din aceasi constiinta universala. Doar ca exista o scala de valori. O meduza, desi face parte din aceasi creatie, nu este identica si nici egala cu un om, la fel cum o furnica, desi are o structura sociala asemanatoare celei umane, se deosebeste in mare parte de o fiinta umana. Planeta pamant este asemanatoare cu soarele dar structura lor este cu totul alta. Cand am spus ca nimic nu este egal la asta m-am referit. Un cap nu este pe aceasi scala de valori cu un picior. Capul este pe un nivel mai ridicat decat un picior. Organismul poate exista fara un picior dar nu poate exista fara de cap. Un cap nu este egal cu un picior. Facem parte din aceeasi creatie dar suntem total diferiti. Nu suntem egali. Suntem rotitele si mecanismele acestui vast univers, alcatuim acest univers, in schimb suntem diferiti, aflandu-ne la niveluri separate de evolutie.

    :)
    Te imbratisez cu lumina!

    RăspundețiȘtergere
  11. nu.
    numai mintea face diferenţa dintre meduză şi cap. în esenţă piatra are aceiaşi încărcătură energetică şi e născută din aceiaşi iubire divină. manifestările traducerii noastre le diferenţiază. şi le diferenţiază tocmai ca noi să putem discerne şi ajunge la starea pe care denaide o descrie ca fiind primii paşi pe nisip, la malul mării cu apa spălând scoicile.
    da
    paradigma lumii acesteia îţi dă dreptate şi ţie pentru că polaritatea cestei lumi naşte şi ideea contrară şi o validează în acelaşi timp.
    tot ce trebuie să facem e să acceptăm şi starea de extaz în comuniune şi separarea ce aduce delir. ele sunt manifestări şi efecte ale unor evoluţii complexe pe care oricât am încerca să le descriem nu putem decât adia pe lângă conceptele directoare din spatele lor.

    aşa că să revenim pe plaiurile poemelor, acolo unde curgerea, pe mine, mă aduce cel mai aproape de finalul începutului meu.

    RăspundețiȘtergere
  12. :) Nu zic nu Flipi. Cat inca ne manifestam cu ajutorul materiei, fie ea piatra, fie ea fuziune atomica, ne vom afla tot pe o scala. Ai dreptate cand afirmi ca suntem din aceasi energie nascuta din iubirea divina. In schimb, acea energie divina este distribuita diferit. Intr-un criminal nu cred sa gasesti aceasi energie divina cum gasesti intr-un buddha...

    Si cum descrii finalul inceputului tau? :)

    RăspundețiȘtergere
  13. prin tăcere......................

    ai să râzi, dar energia divină din budha e la fel cu cea dintr-un criminal, doar că unul o manifestă spre 50% iar celălalt o înăbuşă aproape de 0% ca să fim inteligibili.
    e bine să îţi aranjezi pe o scală ca să înţelegi, dar vine o clipă când treci peste şi integrezi în simţire şi apoi un alt pas şi tot aşa.

    RăspundețiȘtergere
  14. Nu poti pasi fara sa te manifesti. Nu poti face nici un pas inainte fara sa experimentezi totul. Pana sa intri in starea de tot, este necesar sa experimentezi fiecare particica separata din tot...

    Asa cum intunericul nu exista, ci exista doar lipsa luminii, asa si intr-un criminal nu exista inca energia divina, deoarece inca nu a permis acesteia sa se manifeste...

    De fapt, noi vorbim despre aceleasi lucruri doar ca folosim cuvinte diferite...

    @};-

    RăspundețiȘtergere
  15. :D
    da.
    dar a spune că nu există energie divină nu se poate...
    în rest total de acord.
    da nu a permis sau trebuie să înveţe lecţia separării toatle... dar ea există acolo, fără ea ar fi mai puţin decât vidul şi nimic în acelaşi timp-spaţiu.
    nimic nimic.

    RăspundețiȘtergere
  16. Corect! Totul este alcatuit din energie divina... :)

    Vantul, steagul, mintea se misca,
    Tot aia e.
    Cand se deschide gura
    Toate sunt gresite."

    RăspundețiȘtergere
  17. Imi beau cafeaua diminetii.. Imi place! Citesc si ma ratacesc :)

    Imbratisari curate!

    RăspundețiȘtergere
  18. Bine te-am regasit frumos suflet!

    O data constienti de rataciri razlete
    Drumul spre acasa aievea se incheaga,
    Cuprinsi de dorul painii calde
    Ne contopim in lumea de parfumuri.


    Te imbratisez cu iubire!

    RăspundețiȘtergere
  19. Fiecare om este o picatura. Picatura cu picatura alcatuim oceanul. Dar ce conteaza un ocean comparat cu un univers? Dar o picatura? Ajungem invariabil la ideea ca marele contine micul si micul alcatuieste marele. Una fara alta duce la eroare...

    RăspundețiȘtergere
  20. Felicitari Madalina! Te astept cu noi realizari. ;)

    RăspundețiȘtergere